Motoul anului şcolar 2009-2010

Valoarea educativă vizată:

SLUJIREA - SOLIDARITATEA

 

             De  doi ani, în lumea educativă lasaliană ne-am axat, într-o formă continuă, pe trei mari dimensiunie care sunt parte a identităţii noastre şi, în acelaşi timp, parte a intenţiilor noastre educative. Vorbim despre Credintă, Fraternitate şi Slujire.
            Cele trei dimensiuni sau axe ne conduc la „realitatea fundaţională” şi la „universul gândirii” lui Ioan de La Salle. O gândire unde umanul şi divinul se amesteca pentru a se face explicit într-un vocabular specific care încearcă să treacă dincolo de cuvinte pentru a se face viaţă în persoanele care frecventează Şcolile Creştine.

            Gândirea lui Ioan de La Salle este „încrezătoare” şi „cristocentrică”. Dacă  vrem să aprofundăm  conceptul de „Zel” şi  „Slujire” trebuie să revenim numaidecât la Evanghelie şi la protagonistul acesteia. Isus din Nazaret apare înaintea lumii ca fiind faţa umană a lui Dumnezeu. Persoana lui Isus şi activitatea sa în Palestina de 20 de secole ne vorbeşte de „Pedagogia lui Dumnezeu”. Forma în care Dumnezeu vrea să se apropie de umanitate şi să o trateze într-un mod eliberator şi răscumpărător.

            Isus din Nazaret este „Învăţătorul” care se foloseşte de „Cuvantul” făcut parabolă şi poezie pentru a ajunge la inima celor care îl ascultă. Dar la fel Învăţătorul care ajunge la inima contemporanilor săi cu „Gesturi de slujire” care conving şi reafirmă cuvintele sale. Isus îi primeşte pe cei care deranjează în societatea timpului său. Isus vindecă răni care trec dincolo de trup. Isus iartă trăiri nesănătoase. Isus iubeşte cu blândeţe.
            Poate suprema expresie a „Slujirii” trăite de Isus din Nazaret este experienţa din cenacol, în noaptea sa particulara de Paşti: gestul spălării picioarelor. Acest eveniment - pentru cei care suntem credincioşi – este o metaforă a opţiunii lui Isus pentru ceea ce este bazic, elementar, simplu, pentru ceea ce lumea consideră drept muncă de clav sau muncă cu putină relevanţă socială. Această trăire relatată în Evanghelie se face prezentă între educatorii lasallieni pentru a ne aminti ca orice gest de „slujire”, realizat pentru un tânăr, este expresia faptului că stăm în unda „constelaţiei de valori” ale Împărăţiei Iubirii inaugurate de Isus. Micile gesturi de slujire ale educatorilor în Şcoala La Salle sunt cele care o transformă cu adevărat în Şcoală Creştină.

Optiunea pentru a educa valoarea „Slujirii” presupune a o fundamenta  în ceea ce dă naştere şi sens valorilor credinţei şi fraternităţii. Pentru aceasta înţelegem cu adevărat Slujirea şi o contemplăm din unghiul credinţei; să luam în considerare că toate persoanele au demnitate pentru ca sunt fii şi fiice ale lui Dumnezeu. A contempla „Slujirea” din punct de vedere al Fraternităţii înseamnă a fi conştient că orice persoană este fratele meu sau sora mea, chiar daca e de altă rasă, cultură, limbă, religie sau condiţie socială.
           
            Slujirea, trăită în şcoala noastră din perspectiva lucrurilor descrise mai sus, se converteşte într-unn cuvânt polisemantic, un cuvânt care are în sine multiple semnificaţii pentru a exprima „actul educativ” pe care îl dorim pentru ambientele noastre lasalliene: „Libertate”, „Aproapele”, „Utopie”, „Iubire”, „Dreptate”, „Gratuitate”, „Disponibilitate”, „Voluntariat”, „Responsabilitate”, „Efort”, „Constanţă”, „Bun samaritean”, „Spălare a picioarelor”, „Realizare peronală”...

            Motoul: „La Salle - O privire solidară” explicitează şi concretizează ceea ce am descris anterior din aceeaşi valoare a cuvintelor:

           

            Munca propriu-zisă cu elevii, pe marginea acestui motou, poate să ne ajute sa ne deschidem ochii pentru a contempla în profunditate realitatea care ne înconjoară şi pe care Dumnezeu vrea să o transforme cu ajutorul mâinilor noastre.

           Posibile simboluri si semnificaţii ale acestora

        „Mâna” (format de portchei): mâna este, împreună cu limbajul, fenomenul cel mai propriu omului. Capacitatea de a folosi mâinile este parte a omului; de asta este legată capacitatea de a transforma realitatea, începând cu ceea ce s-a cunoscut ca „Homo Faber”. Dar mâinile nu sunt un fenomen reducţionist legat dea „a face”, muncă... La fel, ele sunt instrumente de comunicare, de primire, apreciere, afecţiune.  Mâinile devin evanghelice când se transformă în instrumente ale lui Dumnezeu pentru a se apropia de cei fără ocrotire, de cei excluşi din societate.

 Considerăm de o importanţă specială potenţarea, în timpul anului şcolar 2009-2010, următoarele obiective:

3.Obiective pentru elevi

Şcoala La Salle, din diferitele ambiente ale Pastoraţiei Educative, încearcă să reunească eforturile de întâlnire între Credinţă şi Cultură, între Evanghelie şi Societate. Credem ca este foarte important ca elevii şi elevele noastre să se apropie de problemele „lumii globale”, dar are importanţă deosebită  să ne apropiem de problemele din „lumea  reală”, spaţiu unde ei pot să aibă şi să trăiască experienţe de slujire. De aceea propunem următoarele obiective:

4.Ghid didactic pentru explicarea şi înţelegerea posteru-lui

Cineva a definit cuvântul “poster” ca “un strigăt lipit pe un perete”.  Strigătul are puterea de a ne atrage atenţia. Însă cu timpul puterea sa se va stinge. Pentru aceasta propunem o dinamică care cuprinde trei etape, pentru ca moto-ul curusului şcolar 2009-2010 să nu-şi piardă din vitalitate o dată cu trecerea anului şcolar.

Prima etapă va cuprinde o primă luare de contact cu posterul şi cu motoul; cunoaşterea mesajului pe care îl cuprinde posterul. Această fază ar putea dura lunile septembrie şi octombrie...
A doua etapă ar putea începe în noiembrie, cu o dinamică mai “interactivă” explicată mai jos.
A treia etapă va fi axată pe luările de poziţii din partea elevilor.

A. Prima etapă: “Cunoaşterea şi interpretarea posterului”.

Posterul ne va ajuta să privim realitatea lumii...Pentru aceasta elevii trebuie să înveţe să privească şi să înţeleagă posterul. Pentru aceasta propunem două momente:

“Privire iconografică”:

Într-un prim moment al activităţii elevii pot enumera, fără să interpreteze, “elementele” pe care le văd în poster... Dirigintele sau animatorul activităţii poate identifica, arăta, ceea ce elevii văd şi enumeră... Este important ca în această primă etapă să nu se interpreteze semnificaţia a ceea ce elevii văd şi proclamă cu voce tare, în poster.

“Privire iconologică”:

În această a doua etapă trebuie să interpretăm ceea ce elevii au văzut. E posibil ca elevii să fi prezentat ideile amestecate. De aceea e important ca dirigintele sau animatorul să puncteze în mod orodonat şi logic “elementele cheie” pentru a interpreta posterul. Fiecare fotografie poate fi interpretată şi relaţionată cu sărăcia...

Fotografii cu scene despre sărăcie din Lumea a Treia

- O fetiţă în spatele căreia se află o bicicletă… Imagine a sărăciei în ceea ce priveşte mijlocele de comunicaţie în care trăiesc multe ţări şi persoane, fenomen care împiedică dezvoltarea economică.
- Copii de diferite vârste, în grup şi zâmbind... Ne amintesc că multe persoane din lume, trecând peste dificultăţile în care trăiesc, nu şi-au pierdut bucuria şi speranţa.
- Copii înclinaţi spre pământ. Se joacă? Muncesc? Este bine să amintim că mulţi copii din Lumea a Treia cresc fără copilărie, fără şcoală, poate muncind de la vârste fragede. Lipsa educaţiei perpetuează sărăcia.
- Un băieţel într-un cimitir. Imaginea este dramatică. Ne aminteşte cum viaţa multor persoane este legată în mod terifiant de moarte: sărăcia, suferinţa, violenţa, războiul... Nu putem opri moartea în lume. Însă dacă suntem solidari o putem evita pentru o anumită perioadă pentru multe persoane.
- Un băieţel transportat într-un lighean.  Pare o imagine simpatică, însă, în spatele acesteia este o tragedie: indundaţii cauzate de un ciclon. Natura îşi arată puterea destructivă. Poate încă mai avem timp să evităm ca aceste fenomene să înrăutăţească din rădăcină “schimbarea climatică”....
- Un grup de persoane traversând un pod distrus… Dificultatea şi sărăcia pot conduce la disperare. În faţa problemelor nu putem “să ne pierdem cumpătul”. Problemele cer din partea noastră răbdare, seninătate, reflecţie, să ştim cu exactitate unde să punem fiecare pas când înaintăm.
- Nişte încălţăminte foarte speciale… Par suprarealiste, aproape comice. În fond ne vorbesc despre sărăcie. De asemenea, valoarea pe care săracii o dau lucrurilor. Ceea ce pentru noi pare a fi inutil şi demn de aruncat, pentru săraci este o soluţie la o necesitate (în cazul de faţă de a purta încălţăminte). Nu este forma ideală de a trăi. Şi noi ne putem întreba referitor la modul nostru de trai.

Fotografi cu scene de sărăcie în societatea occidentală (Societatea industrializată):

- O   o persoană cu disabilităţi fizice cerând pomană pe stradă.
- O femeie cerând de pomană pe o stradă centrică şi comercială. Nu sunt fotografi vechi, cum am crede, pentru că sunt alb-negru. Şi cu atât mai puţin, nu sunt fotografii din Lumea a Treia. Sunt fotografii dintr-un oraş european, făcute în spaţii centrice şi străzi mărginite de centre comerciale. În ambele fotografii apar persoane aşezate jos, excluse din cauza infirmităţilor sau a sărăciei. Sunt fotografii care trebuie să ne încurajeze să privim cu atenţie când umblăm prin oraş, sau sat... Să nu rămânem indiferenţi.

Fotografii speciale care apar în poster:

- Diferite fragmente fotografice de chipuri de copii în care sunt scoşi în evidenţă  ochii.
- Diferite  mâini unite.
- Mâini formând globul pământesc. Mâini pictate, mâini pentru lume.
- Cuvântul atât de apropiat nouă  La Salle. Suntem mai mult decât un colegiu sau o şcoală...
- Mâna de culoare violet. Mâna se află într-o atitudine de însoţire... Culoarea are valoarea ei estetică. Însă pentru creştinism are o conotaţie penitenţială, în spatele ei există o dorinţă de îmbunătăţire, de schimbare... Poate ar fi bine să optăm să depăşim indiferenţa şi pasivitatea noastră în faţa problemelor lumii, de asemenea faţă de problemele cele mai apropiate. Fie ca această atitudine a noastră să ne ajute să ne îndreptăm privirea şi să ne angajăm.
- Steaua lasalliană animată. Ne încurajează să privim lumea cu seninătate, dar şi cu realism şi speranţă. Gura deschisă, pentru a nu rămâne tăcuţi în faţa a ceea ce vedem, cuvintele noastre trebuie să fie critice faţă de situaţiile prezentate, dar o critică constructivă, care caută şi soluţii la probleme... În mişcare nu putem fi doar critici şi să rămânem statici. Ca şi steaua trebuie să intrăm în acţiune.
- Moto-ul scris. “…o privire solidară”. În La Salle ne-ar plăcea să învăţăm să privim lumea într-o formă nouă şi diferită...
-  O tânără într-un grup de copii hinduşi. Ne aminteşte de cei care aparţin familiei La Salle, care cu ajutorul ONG-urilor trec peste frontiere pentru a duce altor solidaritatea noastră lasalliană.
- Un grup de tineri cu mâinle unite peste steaua lasalliană. Ne aminteşte de faptul că mulţi tineri fac voluntariat în multe centre lasaliene alături de grupe de credinţă, grupe de timp liber, grupe de scoutişti...
- Timpul nostru cursul 2009-2010.  Nu putem aştepta. Este timpul nostru. Trebuie să ne angajăm pentru ca viitorul să fie diferit.

B. Etapa a doua: “Recreerea posterului”

 “Recreerea” posterului  pretinde să-i dăm continuitate în timp, să nu cadă în indiferenţă pentru faptul că ne-am săturat de a-l vedea. De aceea această etapă vă invităm să fie una “interactivă”… Posterul ne poate ajuta să privim nevoile care există în lume într-un alt mod. Pentru aceasta propunem:

- Din posterul original se poate scoate “Steaua”, cu intenţia de a putea vedea,  scenele care au nevoie de solidaritate…
- În materialele pentru motoul anului 09-10 este un folder care conţine fotografii care invită să privim şi să gândim lumea din perspectiva solidarităţii.  Aceste fotografii vor fi lipite pe spatele posterului.
- Fotografiile pot face referire la teme precum:

- Posterul poate fi lipit pe geamurile claselor sau direct la panoul clasei.
-“Recreerea” posterului se poate face săptămânal la “Reflecţia de dimineaţă” sau la ora e dirigenţie.
 

 C. Etapa a treia: “Exprimarea de către elevi a  mesajului transmis de poster”

Pe panoul clasei se poate realiza un “colţ” pentru a reflecta munca făcută:
- Steaua tăiată se poate fi aşezată într-un loc la vedere pe panoul clasei.
- Alături pot fi adăugate fotografii care au fost lipite pe poster şi cu trecerea săptămânilor vor fi înlocuite.
- Pe o cartolină sau pe o foaie, asemenea unei cărţi de vizită, elevii pot scrie opiniile lor referitoare la fotografiile care vor fi expuse pe panou.